Boala Alzheimer este o maladie degenerativă a creierului, unde se acumulează substanțe chimice anormale responsabile cu o deteriorare progresivă a memoriei și a capacităților intelectuale.

Este vorba despre o maladie neurodegenerativă care poate provoca leziuni în creier. Leziunile ireversibile duc la un declin al funcțiilor cognitive care se folosesc pentru a trata informația și comportamentul.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă boală neurodegenerativă la vârstnici. Este vorba despre o boală a creierului care provoacă o degenerescență a celulelor nervoase și moartea lor progresivă. Puțin câte puțin, boala se poate răspândi. Atinge noi zone ale creierului și duce la o pierdere a anumitor funcții cerebrale. Boala este numită neurodegenerativă deoarece duce la o pierdere progresivă a neuronilor. Prevalența sa crește odată cu înaintarea în vârstă.

La debutul acestei maladii, persoana care suferă de aceasta boală, poate observa o pierdere moderată a memoriei. Maladia poate evolua înspre o pierdere totală a autonomiei în câțiva ani.

La stadiile cele mai avansate, pacientul devine incapabil să țină o conversație sau să reacționeze la mediul său. Deci persoanele care suferă de această boală își pierd progresiv capacitățile de a efectua singure activitățile din viața de zi cu zi.

Simptome și diagnostic

Pierderea memoriei este adesea primul simptom al bolii Alzheimer care ajută la orientarea diagnosticului. Urmează tulburările funcțiilor executive, tulburările de orientare temporo-spațială și apoi, progresiv, tulburările de limbaj (afazie), tulburările de scriere (disortografie), tulburările de mișcare (apraxie), tulburările de comportament și tulburările de dispoziție (anxietate, depresie, iritabilitate). Faptul că pacientul nu este conștient de deficitele sale (anosognosie), dar că rudele sunt cele care raportează tulburările este în sine un criteriu de diagnostic.

Diagnosticul este stabilit de către medicul specialist, iar îngrijirea pacientului se poate face în cămine de bătrâni ori la domiciliu.

Diagnosticul este clinic și se bazează în prezent pe teste de diagnosticare eficiente, cum ar fi o evaluare neuropsihologică completă a funcțiilor cognitive, examene imagistice, cum ar fi RMN și PET cu glucoză, care evidențiază zonele creierului care suferă, și, în cele din urmă, puncția lombară, care este capabilă să evidențieze semnele biologice ale bolii, și anume prezența depozitelor anormale de proteine amiloide și tau.

Vârsta este factorul de risc cel mai cunoscut. Dar, degenerescența creierului nu este un proces normal de îmbătrânire. Dar, cu cât o persoană este mai în vârstă, cu atât este mai supusă riscurilor de a suferi de demență.

În România, cele mai multe centre de diagnosticare și cămine pentru bătrâni sunt în București.

Cum se diagnostichează boala Alzheimer în câțiva pași?

Diagnosticul de boală Alzheimer se pune după o serie de întrebări, teste și examinări.

Etapa 1: Interviu pentru identificarea dificultăților și a factorilor de risc

Dacă bănuiți că o persoană apropiată prezintă semne ale bolii Alzheimer, încurajați-o să se prezinte la medicul de familie.

Medicul vă va întreba pe dumneavoastră și pe ruda dumneavoastră despre:

• istoricul lor medical, pentru a verifica dacă există factori de risc posibili
• dificultățile pe care le întâmpină zilnic,
• orice modificări față de starea lor anterioară.

Etapa numărul 2: examenul clinic pentru a evalua starea de sănătate generală. Se va verifica sau se va realiza un examen clinic pentru a vedea dacă există ceva nou: luare în greutate, hipertensiune sau pierderea vederii și auzului.

Etapa numărul 3: dacă medicul nu este sigur de diagnostic se poate gândi să realizeze o consultație a memoriei la un specialist.

Etapa numărul 4: se va verifica dacă problemele cognitive influențează cumva capacitățile sale de a realiza activitățile din viața de zi cu zi, cu sau fără ajutor.

Etapa numărul 5: Evaluarea neuropsihologului

Testele de memorie pot fi completate de o evaluare comportamentală și neuropsihologică și mai amănunțită. Aceasta este efectuată de un neuropsiholog și are ca scop căutarea unor probleme de comportament (cum ar fi agresivitatea, agitația etc.).

Etapa numărul 6: Imagistica cerebrală

Pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor persoanei dragi sau pentru a căuta posibile semne de afectare, specialistul poate recomanda o scanare a creierului.

Ulterior se recomandă îngrijirea la domiciliu sau într-un centru specializat.